De fiecare dată când o vedeam, jur că mi se părea tot mai frumoasă. Şi nu un pic mai frumoasă, ci înzecit mai frumoasă. Era mai înaltă decât mine, dar asta nu era o problemă, cel puţin pentru mine deoarece mi-aş fi dorit să fiu Velea al ei. Avea părul şaten, dar câteodată şi-l mai deschidea puţin la culoare spre blond, exact blondul acela care îmi place mie. De fapt, obsesia mea pentru blonde nu cred că ţine cont de nuanţe. Dacă trec pe stradă douăzeci de femei, mie tot cele blonde îmi ies în evidenţă, chiar dacă celelalte sunt mai frumoase. Avea ochii precum două diamante Swarovski, iar când mă uitam la ei îmi venea să-i fur şi să-i duc la Goldbox să-mi facă o ofertă. Îmi era foarte greu să vorbesc cu ea fără să mă gândesc cum i-aş săruta buzele. Cred că şi datorită acestui fapt s-a întâmplat faza din club. După ce am sărutat-o, am vrut să o întreb dacă foloseşte cumva miere în loc de luciu de buze, dar îmi era teamă să nu-mi dea vreo replică de genul „Da, ursuleţ!” după care să mă prindă de obraz şi să mă scuture. Era sportivă de mică şi asta o făcea să aibă un trup de invidiat din două perspective diferite. Erau fetele care o invidiau pentru că îşi doreau şi ele să arate așa, şi erau băieţii care o invidiau pentru că îşi doreau şi ei să aibă aşa trup…în pat. De fapt, sigur există şi a treia categorie, cea a fetelor ca Vancea, care ar vrea o noapte de dragoste cu ea. Ca băiat, pot să spun că arăta foarte bine, dar bag mâna în foc că nici fetele nu ar nega asta. Anii de volei şi-au spus cuvântul şi au ajutat-o să-şi dezvolte perfect corpul, în special fundul și picioarele. Cu fundul ei perfect bombat, cu picioarele lungi îmbrăcate în colanţi, era imposibil să treacă pe lângă tine şi să nu întorci capul după ea. Arăta la fel de bine ca numărul doi de la naţionala de volei a Republicii Dominicane. Te rog, dă un search pe Google la numele „Winifer Fernandez” și imaginează-ţi că-i seamănă leit. Înainte să continui să citeşti, fă această căutare pe Google, te rog. N-o să îţi pară rău. Având o obsesie mai mare pentru un fund în colanţi, decât pentru un păr blond, nu cred că pe lângă mine a reuşit să treacă vreodată fără să mă oblige să-mi rup gâtul. În schimb, pieptul ei nu era un atu, dar pot spune că restul compensa minusul acesta. Şi sincer, în ziua de azi, la cât de uşor se fac operaţiile, nu mai comentez nimic. Buzele, zâmbetul, ochii, sprâncenele, nasul ei micuţ, obrajii şi, până şi puţinele riduri pe care le avea, se completau în aşa fel, încât să creeze un chip atât de dulce că îţi era mai mare dragul. Poate vezi şi tu zilnic femei la fel de frumoase precum ea. Poate văd şi eu, chiar şi mai frumoase. Dar unele dintre acele femei arată astfel datorită tunning-ului, însă, din păcate pentru ele, nu-şi pot tuna şi creierul. Am cunoscut multe femei frumoase, care mă făceau ca atunci când îşi deschideau gura să-mi doresc să fiu Houdini şi să dispar în fum. Ceea ce vreau să spun este că ea era exact invers. Era naturală şi asta îi dădea încă un plus frumuseţii sale, iar atunci când stăteai de vorba cu ea, îţi era mai mare dragul să o asculţi.
Citește întreaga poveste în carte, accesând următoarele siteuri:
1.https://www.quantumpublishers.ro/produs/fraiero-vol-1 2.http://www.elefant.ro/carti/carte/fictiune/young-adult/fraiero-1288711.html 3.https://carturesti.ro/carte/fraiero-107315793?p=1
